Cap. 7 Răspunsuri

Usa se deschise si Alice topai repede inauntru cu o cutie in brate. Se schimbase intr-o pijamaluta finuta si dulce ca ea, bleu. Papusa in orice moment.
- Spune-mi ca nu o sa ma certi prea rau. Dar am argumente solide pentru a pleda nevinovata! Si ridica usor o batista alba, cu un zambet de copil cuminte si nevinovat.
- Daca nu vii mai repede langa mine si nu ma strangi iubitor in brate, o sa te privez de dreptul absolut de organizare a urmatoarei petreceri pentru mine, si o sa iti reprosez in urmatorii cel putin cincizeci de ani ca m-ai lipsit de atentia ta cand aveam nevoie mai multa de ea. Si zambesc induiosator, intinzand bratele larg catre ea.
Intr-o clipa matasea racoroasa corpului ei firav ma inconjura si mireasma dulce a ei imi inunda simturile . Ma cuibaresc cuminte ca un copil in poala ei si ea incepe sa imi mangaie usor parul. Cateva clipe magice pline de pace impreuna. Ce dor mi-a fost de asta. Cat timp pierdut. Ma ridic usor si ii mangai marmura obrajilor. Ea inchide ochiii si zambeste coplesitor. Cat de frumoasa era! O zana din basme..
- Cat mi-au lipsit momentele astea!
- De acum ar fi bine sa te obisnuiesti cu ele si cu mine, pentru ca am hotarat sa devin musafir fara invitatie in eternitatea care va urma, deoarece viata e impropriu spus.
- Musafir? Participant cu drepturi depline poate vrei sa zici!
- Sigur! Si duse mana spre piept. Asa.. si se intinse spre cutia care era langa noi pe pat, apropiind-o de noi. A! In primul rand trebuie sa-ti dau esarfa asta de la Rosalie, si asta de la Emmet.
- E genial !
Si incep sa rad puternic.
Era un sah, iar piesele erau in forma de ursuleti. Deja nimic nu ma mai surprinde cand vine vorba de Emmet.
- Nici pe mine! Crede-ma ca m-a luat pe sus de trei ori din fata usii cand vroiam sa vin spre tine, pentru ca nu i se parea corect ca eu sa vin acum, vroia sa vina si el. Rosalie nu mai zic ca toata ziua numai de tine a vorbit, ca vrea sa te vada, sa stea cu tine.. Apropo..nu a sughitat Jacob incontinuu? Pentru ca a fost si el foarte prezent in frustrarile ei. Asa ca pentru a reusi sa vin a trebuit sa realizam un program cu fiecare si ziua cand se va bucura de tine. Si am decis, foarte descurcareata cum sunt, sa fie in ordine alfabetica, asa ca eu aveam prioritatea deplina! Si asa am reusit sa fug intr-un final.
- Pff.. se anunta distractie deci! Abia astept!
- A.. dar inainte de a ma intoarce repede acasa cand am realizat ca uitasem cutia, Bella m-a oprit si mi-a facut morala, m-a avertizat sa nu te rasfat iar fara masura, m-a delegat sa vorbesc cu tine serios si sa iti dau sfaturi, sa te fac sa reflectezi .. bla bla bla.. Deci daca te intreaba, sa imi faci o reclama foarte buna despre ce matusa serioasa si responsabila sunt da?
- O da, secretul tau e in siguranta la mine!
- Asa…acum..partea mea preferata ! Si scoase din cutie un caiet mare imbracat intr-o coperta bleumarin cu stele aurii lipite.
- Aaa !! Incep sa sar in sus de bucurie. Caietul cu amintiri! Nu-mi vine sa cred ca il revad. Deoarece Alice nu imi putea arata amintirile ei din perioada cand a fost departe, in acest caiet era varianta palpabila a tot ce am pierdut in lipsa ei.
Caietul fusese inaugurat de noi doua cand eram mica, si pe prima pagina era prima poza cu noi doua, prima amintire, alaturi de juramantele de iubire si prietenie vesnica facute una alteia. Caietul fusese completat mereu si actualizat, iar in anii in care ea a lipsit l-a luat pentru a-l continua. Era un fel de jurnal scris pentru mine, povestind ce face, impreuna cu poze, articole din reviste, vederi. Poza cu ea si Jasper de la absolvire era geniala.
- Cand o sa iti fie dor de mine aici ai o parte din sufletul meu. Dar de acum oricum voi fi mereu alaturi de tine, in sfarsit.
- Te ador! M-ai facut atat de fericita. Abia astept sa-i savurez continutul.
Si o sarut dulce pe obraz.
- Stai ca stii ca sunt o cutie cu surprize. Uite ce am gasit intr-un sertar ! Ce dulce e !
Era un costumas de bebe, minuscul .
- Il am in amintiri. E..
- Printre primele purtate de tine. Si am gasit o geanta plin cu lucruri care le cumparasem pentru tine, sunt adorabile. Eu cu Rose mereu te schimbam, te aranjam. Erai papusa noastra.Si inca esti, si vei fi.
- Pacat ca nu am avut sansa sa le port pe toate.. Am avut atat de putin timp pentru a fi un copil..
Si oftez adanc.
- Ai eternitatea inainte si esti trista ?
- Era perfecta copilaria.. era frumos sa fii o papusa adorabila.
- Oamenii se grabesc sa creasca iar apoi isi doresc sa fie iar copiii. De ce paharul este ori pe jumatate plin,ori pe jumatate gol, sau de doua ori mai mare decat trebuie sa fie? De ce nu ne putem bucura simplu de moment?
- Pentru ca si el se termina la fel de repede.
- Clipele, zilele, trec mai departe. Ele nu se termina.Timpul si spatiul e absolut, nici noi nu-l percepem complet, ci limitat. Tot ce e nevoie e de un sens sa te ghideze.Sens pe care il aflii cand te gasesti pe tine insasi.
- Si daca ceea ce gasesti e opusul la ce iti doreai sa fii?
- Pai.. nimeni nu e perfect. Oricand iti poti imbogati imaginea.
- Nu..ma refer daca voi deveni o persoana oribila?
- Imposibil.
Si se incrunta numai la gandul acesta.
- Alice, nimic nu e imposibil, insa totul e nesigur.. Atat de nesigur. Mi-e frica de cea care voi fi, mi-e frica sa nu va dezamagesc..
- Sa nu te mai aud vreodata ca ti-e frica. Frica este un drum sigur catre intuneric. Deoarece duce sigur spre suferinta. In orice moment de cumpana, speranta sa te ghideze, nu frica.
- Bine, atunci sper sa am un destin fericit.
- Nessie, destinul nu tine de noroc. Tine de alegeri. Dar nu inteleg de ce esti atat de speriata.Si in viziuni azi erai agitata, inconjurata de tensiune..
- Tata ne asculta?
Imi musc usor buza realizand ca probabil acum stia toate framantarile mele.
- Nu.. e foarte acaparat de Bella acum.
Si incepe sa rada cu subinteles.
- Bine.. inseamna ca am trecerea libera atunci. Promite-mi ca ramana secretul nostru ce vorbim, da?
Alice isi dadu ochiii peste cap, vizibil nerabdatoare.
- Promit ! Numai spune-mi odata, nu ma mai tine pe jar.
– Intai sa incep cu cateva intrebari, mai bine.
Si incercam sa imi gasesc cuvintele potrivite pentru a nu o speria sau a o face sa se gandeasca cu frica la raspunsuri, sa le cantareasca inainte.
- Nahuel.. il mai tii minte nu?
Alice se uita nervoasa la mine.
- Normal ca da. De el a depins intr-o mare masura salvarea ta – salvarea noastra , impotriva furiei Volturilor.
Si se uita ingandurata, vizibil afectata de subiectul deschis.
- Desi tin minte momentele alea, unele imi sunt incetosate, poate datorita ochiului de copil prin care le-am vazut. De aceea te intreb.. Nahuel avea vreo putere?
- Sincer, Nahuel si matusa lui au fost destul de rezervati , putin comunicativi. Din cate stiu eu nu. Doar ca uneori se uita la tine, dar parca prin tine..nu stiu cum sa explic.. Ca si cum iti putea analiza fiecare gest, suflare.
- Dar .. cat din abilitatile vampirilor avea..? Avea putere.. ? Rapiditate?
- Stiu doar ca a spus ca are venin. Si se hraneste atat cu sange cat si mancare.Rapiditate.. avea, da. Putere nu stiu. Dar avand in vedere ca vana, forta e elementara aici.
- Deci.. eu sunt veninoasa?
- Nu cred.. a spus ca surorile lui nu sunt. Probabil nu esti. Esti atat de buna, pura.. n-ai cum.
Si zambi frumos.
- Din moment ce eu nu mananc numai mancare, crezi ca puterea necesara pentru a vana o am si eu?
- Nu stiu.. eu stiam ca puterea e ceva ce primesti imediat ce te transformi. Nu e ceva care vine pe parcurs, ceva ce se poate controla. Dar cel mai bine iti poate explica Jasper despre asta. El cunoaste detalii despre vampirii noi si abilitatile lor.
- Crezi ca exista o balanta intre partea vampirica si cea umana? Un echilibru..?
- Probabil raspunsul asta ar trebui sa mi-l dai tu.
- Pai.. nu m-am gandit niciodata intens la asta pana acum… Cand eram mica prea putin am dorit gustul de sange si am avut arsita puternica a unui vampir nou.. Imediat ce mi-am putut controla comportamentul, am eliminat usor acea dorinta puternica.Dupa am incercat sa elimin orice comportament de vampir din mine pentru a nu ii face rau din greseala lui Jake. Daca as vrea si as consuma numai mancare, cred ca as fi umana 99%. Nu am forta, viteza.. tenul vostru de marmura..
- Ai frumusetea care e mai deosebita decat a oricarui vampir. Si ai darul tau special..
- Pe care nu l-am analizat niciodata sau exersat intens.
- Probabil e exact ca la oameni. Depinde cu care dintre parinti semeni mai mult, care gene sunt mai puternice. Si tu ai mostenit umanitatea de la Bella, si doar sansa de a avea un dar si de a fi imortala de la Edward.
- Se apropie cei sapte ani si atunci voi fi dezvoltata complet. Crezi ca o sa fie vreo schimbare dupa..? In rau..?
- Sunt sigura ca nu. De obicei partile complicate apar primele. Asa ca problemele trebuiau sa fie pana acum evidente, daca ar fi fost cazul. Dar tu ai fost mereu un copil atat de cuminte, echilibrat..exact ca o papusa. Nu trebuie sa iti fie teama de frumusetea ta – atat interioara cat si fizica. Sa nu te gandesti ca aceste calitati minunate nu sunt normale, pentru ca ai fost mereu deosebita si o sa fii.
- Asta imi spune si Rose mereu..
Si ii mangai parul fin.
- Doar ca.. eu nu ma simt deosebita. Deloc. Si calitati deosebite? Ale carei jumatati..care calitati..de fapt? Nestiind exact cum sunt si ce ma defineste mai mult. Cum voi sti sa imi aleg calea? Cum voi sti cum sa fac alegerile corecte in viitor? Si ce sa aleg..sa fiu un om bun..? sau un vampir bun..? Pentru ca nu au nici o legatura, sunt doua entitati opuse, cum sunt anticorpii si antigenele in sange.. Daca se greseste transfuzia si se intalnesc cei de acelasi fel.. omul..corpul.. moare.
- Necunoscutul e intotdeauna greu si apasator, dar e mai bine sa nu incerci sa patrunzi in el, pentru ca s-ar putea sa te arunce intr-o prapastie din care e firesc sa nu mai stii cum sa iesi. Si chiar daca afli o parte din ce nu stii.. nu ai de unde sti daca iti foloseste asta.
- Imi poate folosi in viitor, sa il previn.Sa „supravietuiesc” la orice.
- Nessie.. cei care supravietuiesc , cum spui tu, nu sunt cei mai inteligenti, nici cei mai puternici, ci cei mai adaptabili. Si sa incerci sa faci mai usor viitorul, sa il schimbi, e cea mai mare nebunie pe care o crezi. Si ti-o spune cea care cunoaste destule despre asta. Nici in momentul in care stii ce va urma si te pregatesti sa infrunti , intr-o clipa se pot narui toate planurile pentru care tu ti-ai pierdut poate prea mult timp sa le faci, timp in care puteai..trai, simplu. Totul e atat de subiectiv, se schimba atat de usor.. In trecut o decizie sau o actiune a unui singur om a putut marca toate generatiile..important sau insignificant in timpul acela. Oricine poate modifica viata celorlalti, intr-o mica sau mai mare masura, sau poate prin comportamentul lui sa modifice constant evolutia lucrurilor. Sa crezi ca poti stapani viitorul, chiar si pentru cateva momente, e ca si cum ai astepta camile in locul asta rece si umbros – inutil si dezamagitor.
Vorbele i-au zburat atat de clar si hotarat, de parca o data cu ele ar fi venit socuri menite sa ma trezeasca dintr-o agonie in care cazusem. Imi indrept privirea catre ea si se uita confuza la mine, dar plina de blandete si intelegere.
Ii fac un semn sa continue, sa nu se opreasca..
– De ce anume iti este tie frica mai exact, Renesmee?
– Nu mi-e frica de absolut nimeni si nimic, orice ar veni. Numai de mine. Sa nu ma schimb in rau. In rest nu s-a inventat acest cuvant pentru alte cauze.
– Este un citat care spune ca „Cum omul este posesorul libertatii din sine tot astfel omul devine si posesorul dictaturii din sine„. Ai aici cel mai clar raspuns. Imi cer scuze ca nu mai stiu autorul, dar..batranetea isi spune cuvantul .
Si incepe sa rada molipsitor.
Eu ma uit urat la ea, deloc amuzata.
- Glumeam..normal. Moto-ul meu : „Forme vechi, dar spirit mereu nou”. Si tocmai ti-am zis un secret extrem de important, da? Deci il protejezi cu orice pret.. ! Dar mai ales sa il aplici neconditionat! Promite!
Si incepe sa bata nerabdatoare din degete.
– Promit!E litera de lege pentru mine de acum.
Si ridic palma dreapta, pentru a intari juramantul.
Alice zambi larg si extrem de multumita.
- Esti o fire atat de ..speciala..si gandirea ta e foarte complexa, minutioasa.. nici intre cei mai vechi vampiri nu am intalnit senzatia asta , de parca poti avea lumea de partea ta numai cu o privire .. Si imi saruta usor obrazul. Esti foarte deosebita, crede-ma. Existenta ta va fi cu siguranta unica. Dar toate se vor intampla la momentul lor, cand trebuie sa se intample. Si indiferent ce va fi, noi mereu vom fi alaturi de tine, neconditionat. Asa ca incepe ..sau reincepe sa te bucuri de fiecare moment, fara restrictii, fara sa reflectezi prea mult. Esti frumoasa, desteapta,ai o familie unita, care te iubeste, pe Jacob, care e nebun dupa tine, si in curand o sa ai timpul ca slujitor fidel. Ce ti-ai mai putea dori altceva?
.. J a c o b . Numele lui ma trasni mai puternic decat o lovitura puternica aplicata in ceafa.
- Jake!
Si am strigat tare, incat Alice a tresarit iar eu am sarit in acelasi moment sa vad unde e telefonul.
- Of.. Alice dadu din cap.. Daca se intampla asta la inceput, toata discutia noastra de mai devreme as fi rezumat-o atat : „Cum poti sa ii promiti ziua de maine, daca tu nu esti capabila sa traiesti in prezent? „
O fraza sau zece, un cuvant sau un eseu, esenta am retinut-o perfect. Imi suna in minte ca un clopot .